|
Atelierele
FILIT pentru traducători, 1-8 sept 2024
În
urma apelului de înscriere și a selecției desfășurate
în cadrul programului cultural Atelierele FILIT pentru traducători,
organizat în parteneriat cu Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional
de Studii Mihai Eminescu, 15 traducători din limba română într-o
limbă străină vor participa la întâlnirile profesionale de
la Ipotești în perioada 1-8 septembrie 2024.
/ Beneficiarii
acestei ediții provin din 10 țări: Fernado Klabin
(Brazilia), Hristo Boev și Stilyan Deyanov (Bulgaria), Iris Reinald
(Franța),
Jan Cornelius (Germania), Giada Chetti (Italia), Lavinia
Ienceanu (România, limba spaniolă), Edith Negulici (România,
limba engleză), Eva Kenderessy (Slovacia),
Monica Cure, Andrew Davidson-Novosivschei (S.U.A/România), Joanna Kornaś-Warwas
(Polonia), Raluca Ciortea (Uruguay/România).
/ Din comisia de selecție au făcut parte Monica Joița,
ministru-consilier la Arhivele diplomatice ale Ministerului Afacerilor
Externe, Mihaela Anițului și Lucia Țurcanu de la Memorialul
Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu,
Monica Salvan și Andreea Tacu de la Muzeul Național al Literaturii
Române Iași.
/
„Atelierele FILIT
pentru traducători” este una dintre iniţiativele MNLR Iaşi
și ale Festivalului Internațional de Literatură
și Traducere Iași – FILIT care susţin creaţia
contemporană şi promovarea internaţională a
patrimoniului cultural, contribuind la dezvoltarea unui amplu sistem de
rezidențe literare în Europa de Est. Organizate în colaborare cu
Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai
Eminescu, Atelierele oferă din 2015 un cadru de formare
şi comunicare umană și profesională traducătorilor
de literatură română într-o limbă străină. Anul
acesta, atelierele fac parte dintre activitățile desfășurate
în cadrul programului UNESCO „Iași. City of Literature”.
Traducători
şi scriitori în dialog
−
un
nou proiect cultural
Începând
cu luna aprilie 2024, Memorialul Ipotești
−
Centrul Național de
Studii „Mihai Eminescu” și Muzeul Național al Literaturii Române
Iași lansează un nou proiect dedicat traducătorilor
literari din limba română: „Traducători și scriitori în
dialog”
/ În
acest cadru complementar „Atelierelor FILIT pentru traducători”, un
traducător din limba română într-o limbă străină
va avea carte blanche pentru a găzdui și modera
discuția cu un scriitor pe care a ales să-l invite. Vor fi
abordate teme relevante pentru activitatea traducătorilor
de literatură, de la munca propriu-zisă pe text până la
alegerea editurii adecvate și la promovarea textului publicat.
/ Întâlnirile
vor fi dedicate profesioniștilor din domeniu și vor avea loc o dată
la două luni. / Seria
de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face
parte dintre activitățile desfășurate în cadrul
programului UNESCO „Iași. City of Literature”. /
3 aprilie 2024, ora 11:00 / Jan
Cornelius (n. Reşiţa – Banat) este scriitor de limbă germană
originar din România, traducător şi publicist. A studiat franceza
şi engleza la universităţile din Timişoara, Düsseldorf
şi Stirling (Scoţia). După ce a părăsit România în
1977, s-a stabilit la Düsseldorf. A publicat în Germania numeroase cărţi
de proză satirică, volume pentru copii, poezii, eseuri despre
literatura modernă. A colaborat la reviste satirice germane şi
elveţiene şi a scris comentarii despre cultura modernă şi
piese radiofonice pentru posturile de radio naţionale din Germania
şi Elveţia. A tradus în limba germană şi a prezentat în
lecturi publice diverşi scriitori români contemporani, printre aceştia
numărându-se şi Matei Vişniec.
/ Matei
Vişniec (n. Rădăuți – Bucovina) este poet, dramaturg,
romancier și jurnalist. La Bucureşti, unde a făcut studii de
filozofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de
luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A debutat în volum în 1980, la
editura Albatros, cu o culegere intitulată La noapte va ninge. La
această oră Matei Vişniec este autorul a şase volume de
poezie, a cinci romane, a unei culegeri de nuvele şi a peste 60 de
piese de teatru. Din 1987 trăieşte în Franţa unde a lucrat
între 1990 şi 2022 ca jurnalist la Radio France Internationale. După
căderea comunismului, în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a
derulat între Franţa şi România, între două culturi şi
două limbi, între Vest şi Est.
/
6 iunie 2024, ora 11:00
/ Joanna
Kornaś-Warwas este traducătoarea unor renumiți scriitori români
precum Ana Blandiana, Max Blecher, Mircea Cărtărescu, Dan Lungu,
Matei Vișniec, Varujan Vosganian. În 2016, a primit Premiul pentru
Traducătorul „Poetului European al Libertății” pentru
traducerea în polonă a volumului Patria mea A4 de Ana
Blandiana și Premiul Literar Central European „Angelus” pentru
traducerea Cărții şoaptelor a lui Varujan
Vosganian. În 2017, a fost distinsă cu Premiul pentru Traducere
acordat de către „Observator Cultural”. În 2018, împreună cu
Jakub Kornhauser, a fost nominalizată la Premiul pentru Traducătorul
„Poetului European al Libertății” pentru traducerea volumului Falsul
Dimitrie a lui Dumitru Crudu.
/ Doris
Mironescu este critic literar și conferențiar la Facultatea de
Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A
publicat o carte despre Max Blecher, Viața lui M. Blecher, împotriva
biografiei, și a editat critic opera completă a acestui scriitor.
În 2016 a publicat un volum dedicat literaturii române în secolul XIX
și rezonanțelor ei contemporane (Un secol al memoriei). Ca cercetător
la Institutul de Filologie „A. Philippide” al Academiei Române, este
implicat în proiectul Enciclopedia Scrierilor Memorialistice Românești.
Temele sale de lucru și de interes sunt literatura ca vehicul și
monument al memoriei culturale, modernitatea timpurie românească din
secolul romantic, condiționările literaturii în postcomunism,
literatura exilului și emigrației și, în general, marginile
flotante ale literaturii române.
/
3 septembrie 2024, ora 11:00
/ Roberto
Merlo este profesor asociat de Limbă și Literatură română
la Departamentul de Limbi și Literaturi Străine și Culturi
Moderne al Universității din Torino. S-a format ca românist la
universitățile din Torino, Cluj-Napoca și București. Se
ocupă de istoria literaturii și limbii române, precum și de
istoria traducerilor din română în italiană. În domeniul
literar, s-a concentrat pe istoria culturii literare românești din
secolele al XIX-lea și al XX-lea și pe poetici literare din
secolele al XX-lea și al XXI-lea (George Bacovia, Max Blecher, Marin
Sorescu, Marta Petreu, Matei Vișniec), iar în domeniul lingvistic pe
istoria limbii române, între moștenirea latină și
convergențele balcanice. A tradus din română în italiană
lucrări academice de lingvistică istorică (Marius Sala),
istorie (Ion Bulei) și antropologie culturală (Nicu Panea) precum
și opere literare, în special proză (Gabriela Adameșteanu,
Bogdan Suceavă, Doina Ruști, Norman Manea), poezie (Marta Petreu,
Matei Vișniec) și teatru (Gianina Cărbunariu, Elise Wilk,
Radu Măcrinici, Peca Ștefan, Matei Vișniec, Roxana Marian,
Andreea Vălean, Mihaela Michailov, Róbert Csaba Szabó, Bogdan
Georgescu). Din 2022, este președintele Asociației Italiene de Românistică
(AIR).
/ Doris
Mironescu este critic literar și conferențiar la Facultatea
de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
A publicat Viața lui M. Blecher, împotriva biografiei, și a
editat critic opera completă a scriitorului, impulsionând traducerile
din opera sa. În 2016 a publicat un volum dedicat literaturii române în
secolul al XIX-lea și rezonanțelor ei contemporane (Un secol al
memoriei). Ca cercetător la Institutul de Filologie „A. Philippide”
al Academiei Române, este implicat în proiectul Enciclopedia Scrierilor
Memorialistice Românești. Temele sale de lucru și de interes sunt
literatura ca vehicul și monument al memoriei culturale, modernitatea
timpurie românească din secolul romantic, condiționările
literaturii în postcomunism, literatura exilului și emigrației
și, în general, marginile flotante ale literaturii române.
/ Seria
de întâlniri „Traducători și scriitori în dialog” face
parte dintre activitățile desfășurate în cadrul
programului UNESCO „Iași. City of Literature”.
/
5 septembrie 2024, ora 11:00
/ Marian
Ochoa de Eribe este doctor în Literatură Comparată al
Universităţii Deusto din Spania. În perioada 1993-1997 a fost
lector de limba spaniolă la Facultatea de Litere a Universităţii
„Ovidius” din Constanţa. A făcut cunoscute în Spania opere
ale unor clasici ai literaturii române, precum: Kyra Kyralina, Moş
Anghel de Panait Istrati (2008), Femei de Mihail
Sebastian
(2008), Romanul adolescentului miop şi Gaudeamus de
Mircea Eliade (2009). Din 2009 încoace s-a ocupat aproape în exclusivitate
de traducerea operei lui Mircea Cărtărescu în limba spaniolă.
În anul 2021, i s-a acordat Medalia aniversară „Centenarul Marii
Uniri” pentru contribuţia sa la difuzarea internaţională a
literaturii şi culturii române. Pe parcursul activităţii
sale, Marian Ochoa de Eribe a primit numeorase premii, printre care Premiul
ICR pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română
în anul 2021 (Poesía esencial de Mircea Cărtărescu),
distincție acordată în cadrul FILIT 2022. În anul 2023, cartea El
ala derecha (Aripa dreaptă) a fost aleasă cea mai bună
traducere a anului de revista „Vanity Fair” şi Open Bank Santander.
/ Gabriela
Adameșteanu este prozatoare, eseistă și traducătoare.
A condus săptămânalul politic, social și cultural „22”
(1991-2005) și suplimentul acestuia, „Bucureștiul Cultural”
(2003-2013). Vicepreşedintă (2000-2004) si preşedintă a
Centrului Român PEN (2004-2006), a fost distinsă cu ordinul Chevalier
de l’Ordre des Arts et des Lettres al guvernului francez. Elogiate de
critică, constant premiate și reeditate, romanele ei (Drumul egal
al fiecărei zile, Dimineață pierdută, Întâlnirea, Provizorat, Fontana
di Trevi, Voci la distanță) au fost traduse în 18 limbi,
publicate la edituri prestigioase și bine primite de critica
internațională (Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, El Pais,
Süddeutsche Zeitung ș. a.). A mai scris proză scurtă (Dăruiește-ți
o zi de vacanță, Vară-primăvară, Gara de
Est), memorii eseistice (Anii romantici, Crescând între doi
nostalgici), publicistică (Obsesia politicii, Cele două Românii).
/
21 noiembrie 2024, ora 11:00-13:00 / Monica
Cure
este
poetă şi traducătoare româno-americană, specialistă
în dialog colectiv. Şi-a făcut doctoratul în literatură
comparată la University of Southern California, în Los Angeles, şi
i s-a acordat în două rânduri bursa Fulbright. Traducerile ei din
poeți şi prozatori români au apărut in reviste precum
„Asymptote”, „Kenyon Review”, „The White Review”, „Modern
Poetry in Translation”. A tradus trei romane de Liliana Corobca în engleză
la editura Seven Stories Press, din New York şi Londra. E câștigătoarea
premiului „Oxford Weidenfeld” din 2023 pentru traducerea romanului
Caiet
de cenzor.
E stabilită de cinci ani în Bucureşti. / Liliana Corobca
(născută în Republica Moldova) este scriitoare și
cercetătoare a cenzurii comuniste. A coordonat volumele Panorama
comunismului în Moldova sovietică
(Polirom, 2019) și
Panorama comunismului în România
(Polirom, 2020). Printre romanele publicate figurează
Imperiul fetelor bătrâne
(Cartea Românească, 2015),
Buburuza
(Polirom, 2019), precum și biografia romanțată
Ionesco. Elegii pentru noul rinocer
(Polirom, 2020). Romanul
Kinderland
(Cartea Românească, 2013; Polirom, 2015) a fost tradus în
engleză, germană, slovenă, sârbă și italiană.
Kinderland,
Caiet de censor
(Polirom, 2017) și
Capătul drumului
(Polirom, 2018) au fost traduse în limba engleză de Monica
Cure.
|
