PETRU CREŢIA
LAURENŢIU ULICI
|
Cu
fiecare zi se troienesc lucrurile peste noi [...]. Trebuie să
ieşi de sub îngrămădirea lor ca să te
regăseşti şi să făptuieşti.
• Selecţie bio-bibliografică
• Născut în localitatea Vităneşti, jud.Teleorman./ Cursuri la
liceele Dimitrie Cantemir şi Spiru Haret
din Bucureşti./ Debutează ca liceean în revista Vlăstarul
(1927)./ Cursuri universitare la Facultatea de Litere şi Filosofie din
Bucureşti (1928–1931). • A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a
filozofiei, membru al Asociaţiei Criterion (1932–1934)./ A
urmat studii pentru specializare în Franţa (1938 – 1939); doctoratul
în filozofie la Universitatea din Bucureşti, cu teza
Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva
nou (publicată în acelaşi an, 1940)./ În anii războiului
este referent pentru filozofie în cadrul Institutului Româno-German de la
Berlin./ Editează, împreună cu C. Floru şi Mircea
Vulcănescu, patru cursuri universitare ale profesorului Nae Ionescu
şi anuarul Izvoare de filozofie
(1942–1943)./ În toamna anului 1943 îi este respinsă participarea la
concursul pentru ocuparea conferinţei de Filozofia culturii
şi a istoriei./ Între anii 1949 şi 1958 are domiciliu
forţat la Câmpulung-Muscel, iar între decembrie 1958 şi august 1964
este deţinut politic./ Pretextul procesului politic înscenat în 1958 a
fost punerea în circulaţie restrânsă şi discutarea volumului Histoire et utopie, de E.M.Cioran./
Din 1965 este cercetator principal la Centrul de Logică
al Academiei Române, de unde se va pensiona în 1975./ Ultimii ani din viaţă
şi i-a petrecut la Paltiniş (Sibiu); mormântul său se afla la
schitul din apropierea Păltinişului./ În 1988 i s-a acordat Premiul Herder,
iar în 1990 a fost primit membru post-mortem al Academiei Române.
• Bibliografie selectivă
• Mathesis sau bucuriile simple, 1934
•
Concepte deschise în istoria filozofiei la Descartes, Leibniz si
Kant, 1936 • De caelo, 1937
• Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou, 1940
• Două introduceri şi o trecere
spre idealism, 1943 • Pagini despre sufletul
românesc, 1944 • Douazeci şi şapte de
trepte ale realului, 1969 • Rostirea
filozofică românească, 1970 • Creaţie
şi frumos în rostirea românească, 1973
• Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii româneşti,
1975 • Despărţirea de Goethe, 1976
• Sentimentul românesc al fiinţei, 1978
• Şase maladii ale spiritului contemporan, 1978
• Povestiri despre om, 1980 • Devenirea întru
fiinţă, 1981 • Scrisori despre logica
lui Hermes, 1986 • De Dignitate Europae,
1988 • Jurnal de idei, 1990
• Simple introduceri la bunătatea timpului nostru, 1992.
|