Prima paginaPatrimoniuColectiiProiecteCalendar culturalEditariParteneriate, colaborariArhiva evenimente
   
CALENDAR POETICESC - Cristian Bădiliţă / Memorialul Ipotesti - iunie 2009
Editare LiterNet - octombrie 2009

Harta site

Casa memoriala a familiei EminoviciMihai EminescuChronologieChronologyBiblioteca Nationala de PoezieInformatii utile

Culoarea îmbracă poezia pe dinăuntru, poezia dezbracă urmele culorii pe dinafară. Cuvintele nu sunt negre, aşa cum ne-am obişnuit să le vedem în cărţile-nepoezie, ci mereu colorate, precum erau cu adevărat statuile vechilor greci. Calendarul e şi o suită de acrostihuri. Amprenta titlurilor se regăseşte n literele de început ale fiecărui vers. Poezia rodeşte în sunet şi culoare. Rădăcina poeziei ne înfige pe toţi în muţenia sticloasă a cerului.
Cristian Bădiliţă
CALENDAR POETICESC - douăsprezece poame&poeme în acrostih culese şi colorate de Cristian Bădiliţă
asezonate foto/grafic de Liliana Grecu / Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, Biblioteca Naţională de Poezie, 13 iunie 2009
Despre poame/poemele lui Cristian Bădiliţă 
Poetul îşi refuză şi refuză poezia pe care Ion Barbu o numea „leneşă” şi pe care Bădiliţă o numeşte, într-un tir metaforic nestăvilit: „rece”, „fără gust”, „sticlă sau faianţă”, „scalpă”, „ştrangulată”, „vag delir”, „aghiazmă acră”. Poezia al cărei sens este ea însăşi îi repudiază, de aceea poezia va scormoni printre sensuri, şi le va marca, inclusiv GRAFIC, cromatic.
„Decembre” este alcătuită nu numai din 8 versuri ci, fiecărei litere îi corespunde o culoare, fiecarei litere în italice îi corespunde un vers în italice şi tot aşa. Totul se complică cu ingambamente colorate şi anagrame (poema „Oniembrie”!!).
Efectul? Efectul este cel al căutătorului care are răbdare, voinţă şi timp să intre în jocul poetului. Aş spune că fiecărei poezii îi corespunde o stare cromatică ce poate fi una evidentă, poema verde în formă de clepsidră pe fond negru din „Septembrie” sau yin /yiang-ul roşu /negru ori verde/negru din „Octombrie” şi „Decembrarie”. Sau e pur şi simplu o geometrie ironică, aşa ca în „Oniembrie”.
Dar, dincolo de inventivitate, dincolo de joc, dincolo de râsul poznaş pe care îl redescopăr la Bădiliţă (Penelopă cu ochelari, amuzându-se, pare-se, de mine, cititorul încurcat în ic ele colorate ale pânzei poemei), dincolo, aşadar, de tehnică, de coaja, de rostogolirile cuvintelor colorate, stă pitită osatura gravă a sensurilor şi aici poetul nu mai poate fi „ajutat” de roşul carmin sau de gabenul înverzit al tehnicii cromatice.
Aici „inima se rostogoleşte în gol ca un bulgăre de ceară”, aici „pâinea noastră de mâine o vom înghiţi cu lacrimile de azi”, aici „Isus merge pe nori cu capul în jos”, aici regula este: „mănâncă dumicatul de cer/şi spune da/Blestemului de care nu poţi fugi.”
Cristian Bădiliţă are, în loc de condei, o aripă de înger, elegant tivită şi straniu împodobită cu un amestec de smerenie asumată şi de împietrire caldă: „Faceţi linişte îngerul trece/Elegant prin venele acestui poem/Barbar!/Rămâne după el o senzaţie rece/Un cub de gheaţă explodat în pahar” („Februarie”).
Mi-am propus să nu citesc poemele în ordinea lor firească, ci aleatoriu. Sunt surprinzătoare, în neomodernismul lor. Iată, de pildă, „Iunie”: „nebun strigi după mine eu după tine striguu/ Ireversibil curge prin oase frânte frigu’/E frig de zăpuşală e cald de cucurigu!”; logica e a Poeziei, adică, precum spuneau cei vechi, ilogică în chip absolut. Dar nu oarece logică e de căutat, ci STAREA, ci esenţa, ci ekstaza. Ori dânsele chiar se află din plin în poezia lui Bădiliţă, poezie care se nutreşte din IUBIRE, poezie a cărei importantă nelinişte e Iubirea, poezie care calcă prin Iubire ca Divinul pe ape, fără să-i rănească firea: “El o detesta pe ea şi-/I spunea numai vorbe greeeele, de uitare. E/L o iubea totuşi foarte mult, atât de muuult încât se uita pe sine, /Uitucul, în ochii ei albaştriverziportocali/I şi mort era, înecat, şi urcat la cer pentru o înviere urgentă” („Iulie”).
Un ermetism nedeşănţat, ca un menuet, aflăm în „Oniembrie”, text poetic născut „din sfera tandră a unei clipe”, în fapt, o artă poetică, atent construită grafic din triunghiuri „isoscele” alb-roşu, îmbinate cu galben. în stil ironic, culorile sunt dispuse în grila tricolorului românesc, poetul nu numai definindu-se („Mă întreb cine sunt şi ce caut pe aici”) ci şi asumându-şi (temă comună la Bşdiliţă !) apartenenţa şi totodată distanţarea de Matcă: „Bună dimineaţa popor de neant/Rostogolit ca piatra în urzici/Intrat în istorie de-a buşilea, pe kant”…
Calendarul poetului începe/se termină cu un „Decembre” şi o (dacă mi se permite) „Decembrărie”; dacă „Decembre” e o dare de seamă despre sine („E gata şi cartea, şi anul!”), „Decembrărie” e chiar un psalm în care vocea celui ce se roagă învocă SĂNĂTATEA pe care o dă puterea de a râde din toată inima: „Doamne, trezeşte-te în miez de noapte şi uită-te aici, la/Est de Gomora, unde nimeni n-a râs de o mie de ani./Cum să crezi în existenţa lui Dumn/Ezeu de vreme ce n-ai râs niciodată din toată inima…”
Până la urmă, asumându-ne , împreună cu eul liric această rugă, nu putem spune decât că vom fi marcaţi şi mutilaţi mult timp de neputinţa râsului sănătos şi de neputinţa de a ne bucura de toate minunile Clipei:
„Iarta-ne, Doamne, pentru feţele noastre îngălbenite de tristeţe…” Elena Agachi

Un exemplar al Calendarului, este expus in holul Corpului B - Sala de granit, a Liceului A.T. Laurian din Botoşani (30 octombrie 2009).
Editare LiterNet - octombrie 2009

IANUARIE / foto: Ipotesti, 6ianuarie 2009 FEBRUARIE / foto: Ipotesti, febr. 2009 MARTIE / Ipotesti, bisericuta familiei Eminovici
APRILIE / Ipotesti, Biserica satului MAI / Ipotesti, mormintele familiei Eminovici IUNIE / Ipotesti, Casa memorială IULIE / Ipotesti, accesorii vestimentare, sec.XIX
AUGUST / Ipotesti, clopotnita SEPTEMBRIE / Ipotesti, det. vegetal OCTOMBRIE / Ipotesti, 5 octombrie 2005
ONIEMBRIE / Ipotesti DECEMBRE / Ipotesti, casa memorială DECEMBRARIE / Ipotesti, biserica satului
Home | PRIMA PAGINA | PATRIMONIU | COLECŢII | PROIECTE | CALENDAR CULTURAL | EDITĂRI | PARTENERIATE  
ARHIVĂ | HARTĂ SITE | INFORMAŢII UTILE | INFORMAŢII PUBLICE ACHZIŢII | PROTECŢIA DATELOR 
Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu
ROMÂNIA - Botoşani, com. Mihai Eminescu, sat Ipoteşti, 717253 | Tel.: +04 0371020346;  Fax: +04 0372005926
e-mail: m.ipotesti@gmail.com | www.eminescuipotesti.ro
2011-2018 © Memorialul Ipoteşti | Design by Liliana Grecu